Despre Anda Mogos

Aveam 15 ani când tata a fost diagnosticat cu leucemie, și familia noastra mică, modestă, dar unită a fost zdruncinată. Și aveam 23 de ani când, într-o zi de iulie, tata a plecat către destinația lui finală.

Am aflat atunci ce înseamnă să fii copleșit de durere și să nu ai habar ce să faci cu ea. Să nu ai un ghid, o hartă pentru momentele în care e atât de greu încât simți că te dezintegrezi, și să te simți neputincios când cei dragi ai tăi suferă și nu știi ce să faci să le fie mai bine.

Și mai ales, am văzut ce înseamnă să ți se ofere clișee, platitudini, și să ți se spună mai clar sau mai voalat să get over it.  Să fiu supărată pe Dumnezeu și apoi să-L descopăr bun și iubitor atunci când eu nu meritam, și să mă îndrăgostesc mereu și mereu de El.

De atunci până acum s-au mai întâmplat multe lucruri în viața mea care m-au modelat.

Am trăit câțiva ani în America, am făcut un copil, am împlinit 15 ani de căsnicie fericită.

Am citit câteva mii de cărți, am și scris vreo două.

Am făcut mai multe școli (pe care le poți vedea aici), și am început și să predau la un colegiu din America.

Am peste cinci mii de ore de terapie cu clienții mei.

Ce altceva ai putea să mai știi despre mine?

Îl iubesc pe Dumnezeu – nu atât cât ar trebui și cât merită, dar oricum, mult. Dar nu așa de mult cum mă iubește El pe mine.

Nu numai că îmi iubesc familia, dar îmi și place de ei.

Soțul meu, Ben, e omul care m-a influențat cel mai mult și pe care îl admir cel mai mult.

Beau cafea și ceai. Colecționam ceainice și căni de ceai, dar m-am oprit că am prea multe.

Gândesc în engleză mult.

Nu mă uit la filme, nu-mi plac, prefer de departe să citesc. Dar știu pe dinafara toate replicile din Seinfeld și The Office.

Îmi plac lucrurile vechi și-mi sunt tare dragi bătrânii.

Îmi plac câinii în teorie, dar în practică I’m a cat person.

Îmi place biserica mea și îmi sunt tare dragi oamenii de acolo.

I hate social media, dar n-am încotro.

Știu să cânt la mandolină (but I’m really, really bad).

My sister is the funniest person I know.

My biggest fear is failing as a mom and wife.

După ce mor, mi-ar plăcea să se spună despre mine că am încurajat oamenii și că în momente de răscruce, i-am ajutat.

Mă liniștește profund adevărul că Dumnezeu e în control, și că I’m safe in the big picture.